Ţăranul român, politically correct?

„Acestea sunt patria noastră, pământul nostru şi stilul nostru de viaţă!”

Biblia ne învaţă să fim îngăduitori şi iertători: Îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi (Coloseni 3, 13). Uniunea Europeană ne trage o palmă părintească după ceafă ca să ne înveţe că îngăduitor şi tolerant nu sunt sinonime, pentru că toleranţă cer unele „animale care sunt mai egale decât altele”, cum spunea George Orwell, de vreme ce ştiu să strige mai tare că sunt minoritare şi, deci, dezavantajate.

Ţăranul român şi familia de lesbiene

Nu săriţi, dragi asociaţii şi fundaţii, nu am nimic împotriva vreunor minoritari, câtă vreme, totuşi, limba pe care o vorbesc ei în casă nu mi se impune mie în instituţiile poporului meu, sau, mai grav, câtă vreme ce fac ei în dormitor nu li se prezintă copiilor mei ca fiind ceva natural, îndreptăţit sau cum spune bancul, în curând chiar obligatoriu …
Dar dacă Dumnezeu nu e politically correct, cine mă cred eu să am pretenţii de astfel de corectitudine? Căci Dumnezeu nu se joacă deloc cu vorbele, ba o spune foarte pe şleau: Strigarea Sodomei şi a Gomorei e mare şi păcatul lor cumplit de greu (Facerea 18, 20).
Poate că n-am înţeles noi, românii, cam cum stă treaba cu drepturile minorităţilor, dacă un eveniment cum este cel petrecut în 20 februarie la Muzeul Ţăranului Român îl întristează pe directorul general al „instituţiei publice de cultură care aparţine tuturor cetăţenilor României” şi îl face să-şi exprime îngrijorarea pentru „atitudinea discriminatorie şi nedemocratică” şi pentru starea societăţii româneşti. „Copiii sunt bine-mersi”, un film cu multe premii şi tinichele agăţate la gât, despre o familie de lesbiene, a fost întrerupt de un grup de protestatari care au cântat Deşteaptă-te, române şi melodii religioase. Nu, nu aţi înţeles greşit, distinsul domn nu este îngrijorat că într-o instituţie care trebuie să perpetueze bunul simţ şi credinţa moştenite din tată în fiu în acest popor se promovează acţiuni pro-homosexuale, ci pentru că aceste acţiuni au fost contestate!

Libertatea de a pleca
Păi dacă nu ştim să gestionăm problema, haideţi să vedem cum procedează alţii cu minorităţile lor, fie ele naţionale, sexuale, religioase etc., ce ziceţi?

“Sunt sătul de îngrijorarea acestei naţiuni în privinţa ofensării unor indivizi sau a culturii acestora. […] Această cultură s-a creat în peste două secole de zbateri, încercări şi victorii a milioane de bărbaţi şi femei în căutarea libertătii. Vorbim mai cu seamă engleza, nu spaniola, libaneza, araba, chineza, japoneza sau orice altă limbă. În consecinţă, dacă doriţi să fiţi parte a acestei societăţi, învăţaţi limba!
Majoritatea australienilor cred în Dumnezeu. Asta nu e vreo aripă creştină de dreapta sau o presiune politică […] E cu siguranţă adecvat a se afişa asta pe pereţii şcolilor noastre. Dacă Dumnezeu este o ofensă pentru voi, vă sugerez să consideraţi o altă parte a lumii ca fiind casa voastră, întrucât Dumnezeu este parte a culturii noastre.
[…] Aceasta este patria noastră, pământul nostru şi stilul nostru de viaţă şi vă vom permite orice oportunitate pentru a vă bucura de toate acestea. Dar dacă nu veţi înceta a vă mai plânge, văita şi îngrozi de Steagul nostru, de Onoarea noastră, de crezul nostru Creştin, de Stilul nostru de Viaţă, vă recomand cu căldură să profitaţi de o altă mare libertate australiană, libertatea de a pleca!” (Primul ministru al Australiei, Kevin Rudd, sursa: http://www.cotidianul.ro)

De ce nu spunem lucrurilor pe nume?
E adevărat, Australia e puţin cam departe, să căutăm ceva mai aproape: “În Rusia trăieşte poporul rus, iar poporul rus nu admite nici un afront al unei minorităţi; acestea trebuie să respecte Rusia, pe ruşi şi legile fără să ceară favoruri speciale sub pretextul că sunt discriminaţi; cine face astfel, este invitat să părăsească imediat Rusia!!! Nu Rusia are nevoie de minorităţi ci ele au nevoie ca Rusia să-i primească, ofere adăpost, locuri de muncă şi hrană!” (Vladimir Putin în duma de stat a Federaţiei Rusiei. Membrii Dumei de Stat au aplaudat in picioare 5 minute, conform http://www.einformatii.ro)

Poate că e timpul să ne amintim că ştiam cândva ce înseamnă demnitatea. Să nu ne mai fie frică să spunem lucrurilor pe nume. Să nu mai acceptăm să fim călcaţi în picioare. Să nu mai primim fără să crâcnim reguli strâmbe şi etichete în frunte. Să ne cultivăm sufletele şi minţile, să ieşim din mizeria în care suntem împinşi, să refuzăm mâncarea – la propriu şi la figurat – plină de E-uri care ni se îndeasă pe gât. Şi, apropo, Deşteaptă-te, române! În lumea asta pe care le-o creezi, copiii nu sunt bine-mersi!

The URI to TrackBack this entry is: https://oanabazavan.wordpress.com/2013/07/13/taranul-roman-politically-correct/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: