Meritam?

And so this is Christmas… And what have we done? Another year over….(John Lennon)

Se apropie vremea bilanţurilor. Dacă toamna se numără bobocii, la sfârşit de an se numără realizările.          

La numărat de jucării

Unii îşi numără maşinile, banii, ţoalele de firmă, perechile de pantofi din dulap. Ei sunt categoria celor mai săraci. Sunt oameni care nu au nimic. Viaţa lor e searbădă şi pustie. Aleargă fără rost în goana după ultimul model, ultima fiţă, ultima modă, dar nimicurile se schimbă, industriaşii profitori fabrică mereu alte jucării pentru nişte copii îmbătrâniţi degeaba, fără să înţeleagă nimic din sensul vieţii. Aşa cum un copil răsfăţat se joacă o oră cu jucăria scumpă, proaspăt primită, şi apoi o aruncă plictisit, la fel şi ei se satură repede de cel mai recent tip de merţan şi îşi caută mai departe înfriguraţi aleanul în lucruri care nu-i vor satisface niciodată.

Crăciunul ca pacoste

Sunt alţii care îşi numără (în permanenţă, de altfel) nemulţumirile. Vara e prea cald, iarna e prea frig, omul de lângă ei e un blestem, serviciul o povară, prietenii o bătaie de cap, copiii un stres, viaţa un dezastru, geamul care se sparge e din cauză că li se fac farmece, ei sunt cei mai nefericiţi oameni din lume, uff, şi iar vin sărbătorile astea! Sunt oameni care nu ştiu ce înseamnă recunoştinţa, care indiferent că au mult sau puţin nu ştiu să aprecieze, nu ştiu să se bucure, nu înţeleg că soarele ne asigură viaţa, că zăpada face bine pământului, că acela cu care îşi împart viaţa e cel care li s-a dat de sus pentru a se mântui unul prin celălalt, că serviciul, bun, rău, e o binecuvântare în condiţiile în care mulţi semeni şomează, că un copil e o minune pe care ei nu o pot explica şi pentru care nu au niciun merit …

Hristos nu are loc la masă

Sunt alţii care numără şoriciul de pe masă, cozonacii din cămară, cadourile de sub brad, facturile din cutia poştală, orice poate fi văzut, pipăit, mirosit, înghiţit, orice se reduce şi NE reduce la simţuri, la nivelul cel mai de jos al existenţei. Pentru ei sărbătoarea e prilej exclusiv de îmbuibare şi „afumare” din belşug cu toate varietăţile de alcool, sunt cei care umplu secţiile de gastro-enterologie ale spitalelor după fiecare sărbătoare. Sensul sărbătorii lipseşte din decor, iar marele Sărbătorit – Hristos, nu are loc la masa lor, mai mult sau mai puţin îmbelşugată. Sunt cei care te înjură în trafic, în tradiţionalul „spirit al Crăciunului”, când te opreşti să dai prioritate unei bătrâne care traversează speriată strada şi îi întârzii pe ei în iureşul nebun după cârnaţi şi şuncă.

Număraţi binecuvântările!

Vă doresc din suflet să nu vă regăsiţi în aceste rânduri. Să fiţi dintre cei care îşi numără binecuvântările, mici sau mari, în fiecare zi. Dintre cei care ştiu să fie recunoscători pentru ce au primit de Sus. Dintre cei care ştiu că sufletul cercetat şi spălat e mai important în noaptea Sfântă decât o casă ordonată şi o masă încărcată. Dintre cei care ştiu să-şi facă viaţa frumoasă şi să le lumineze şi zilele celor din jurul lor. Dintre cei care ştiu să se pună şi în locul celui de lângă ei, şi să ofere, măcar de Crăciun, mai mult decât un cadou frumos împachetat. Dintre cei pentru care lumea asta nebună să merite să primească Pruncul ceresc! Crăciun fericit! 

 

Published in: on 12/03/2013 at 20:33  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://oanabazavan.wordpress.com/2013/03/12/meritam/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: