Mături, cărţi şi mâini întinse

Cărţi, inimi deschise şi mâini întinse spre cel în suferinţă; şi nu pe facebook, ci pe stradă.

Imagini ale violenţelor din Londra au bântuit luna trecută toate canalele mass-media zile în şir. S-au aruncat acuzaţii, reproşuri şi jigniri, s-au încins spiritele, s-au făcut studii politice, sociale, psihologice pentru a justifica isteria maselor.

Pentru mine, mila, spaima şi neputinţa provocate de aceste situaţii extreme au fost repede înlocuite, ca şi în cazul cutremurului din Japonia, de o mare admiraţie şi de un profund respect faţă de reacţiile acestor popoare. Dacă japonezii au reuşit în doar câteva zile să reconstruiască o autostradă distrusă, dacă până şi găştile mafiote au ieşit în stradă să se ofere voluntari, iată că a venit rândul londonezilor să ne dea nişte lecţii de dăruire, de iniţiativă, de acţiune şi de putere de a repara răul cu binele. În vreme ce românii se mulţumesc cu reacţii vehemente doar pe facebook şi twitter şi îşi bifează porţia zilnică de fapte bune dând clickuri pe butoanele „cauzelor” umanitare şi dormind liniştiţi că au atins numărul de semnatari pe care şi i-au propus, englezii s-au folosit de aceste mijloace de comunicare pentru a se organiza şi au ieşit la rândul lor pe străzi, înarmaţi şi ei, dar cu mături şi saci de plastic, să repare pagubele produse. Aceleaşi mijloace, de altfel, prin care se pare că s-au organizat şi grupurile infracţionale, au devenit de data aceasta spaţiul în care, de exemplu, echipe de meşteri s-au oferit să ajute gratis pe cei cărora li s-au distrus casele sau magazinele. Un alt site a fost creat pentru a indica locurile care urmează să fie curăţate, pentru ca oamenii să se poată alătura acestor activităţi.

Site-ul TheBookseller.com remarcă, pe de altă parte, că protestatarii nu au fost interesaţi de librării, care au scăpat neafectate. Ţintele lor preferate au fost magazinele de mâncare, băuturi şi electronice. În traducere, burta plină, alcool în nas şi dezmăţ. Un angajat al unei librării din Manchester a declarat chiar că nu vor închide magazinul, în ciuda violenţelor de pe străzi: „Vom ţine deschis. Dacă fură din cărţi, poate învaţă ceva din ele!”. Un alt cititor comentează la articolul cu pricina, în care apare totuşi numele unei librării a cărei vitrină a fost spartă cu ouă: „Toată compasiunea pentru pierderea suferită. Le-am trimis un email să văd dacă au nevoie de sprijin financiar pentru înlocuirea vitrinei.” În traducere, de partea cealaltă, cărţi, inimi deschise şi mâini gata să se întindă spre cel în suferinţă. Şi nu pe facebook, ci pe stradă. Oare să fie atât de greu?

Published in: on 04/03/2012 at 15:23  Lasă un comentariu  
Tags: , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://oanabazavan.wordpress.com/2012/03/04/maturi-carti-si-maini-intinse/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: