Undeva, candva (Somewhere in time, 1980)

Regia: Jeannot Szwarc

Scenariul: Richard Matheson (după romanul său omonim)

În rolurile principale: Christopher Reeve, Jane Seymour, Christopher Plummer

Nominalizat la Oscar şi Globurile de Aur, a câştigat premii pentru cel mai bun film (Fantafestival, Premiul Criticilor la Festivalul Avoriaz pentru filme fantastice), cel mai bun actor (Christopher Reeve – Fantafestival), cel mai bun film, cea mai bună coloană sonoră şi cele mai bune costume la Premiile Saturn

O peliculă veche, de care probabil unii dintre dvs. îşi amintesc cu multă plăcere şi pe care celor care nu au văzut-o, o recomand cu speranţa că va aduce un strop de linişte şi frumuseţe în contextul tulbure al zilelor noastre. De multe ori, atunci când prezentul este sub măsura aşteptărilor, avem tendinţa de a ne refugia în trecut. Protagonistul, Richard Collier, un tânăr dramaturg, nu se mulţumeşte doar cu atât. În urma unei întâlniri cu o misterioasă doamnă foarte în vârstă, care îi dăruieşte un ceas şi îl roagă şoptit să se întoarcă la ea, tânărul găseşte un portret vechi al unei actriţe aflată cândva demult în culmea gloriei, extrem de frumoasă, care îi stârneşte o emoţie de nepotolit. După ani de căutări află că bătrâna doamnă care îl şocase cu apariţia ei inexplicabilă şi chipul iubit din vechiul tablou sunt una şi aceeaşi persoană. Obsesia ajunge la paroxism şi Richard se supune hipnozei pentru a se putea întâlni cu Elise, înapoi în timp cu câteva zeci de ani. Dincolo de timp sau mai exact în afara lui, iubirea celor doi prinde contur şi creşte în intensitate. Dar dacă timpul pare pentru moment uşor de învins, cu invidia şi meschinăria omenească pare mai greu de luptat. Impresarul actriţei, interpretat excelent de Christopher Plummer, se opune acestei idile care o distrage de la munca ei şi riscă să îi scadă şi lui veniturile şi face tot posibilul pentru a-i pune capăt. Tot posibilul însemnând că nu se va da în lături de la absolut nimic.

Undeva, cândva, un bărbat şi o femeie şi-au căutat febril jumătatea. Undeva, cândva, ei au riscat şi au găsit o cale pentru a ieşi din lumea lor finită şi rigidă şi a se (re)găsi dincolo de ea. Undeva, cândva, şi dumneavoastră aţi căutat chipul drag dintr-un mai vechi sau mai nou tablou. Unii poate l-aţi găsit, alţii poate îl căutaţi încă. Filmul ne sugerează cheia: ieşirea din timp. Nu prin hipnoză, evident (nouă, creştini fiind, ne este familiară învăţarea lecţiei prin parabolă şi metaforă), ci prin lupta cu timpul lumii acesteia şi prin a găsi Calea (Adevărul şi Viaţa…) care să ne deschidă alte perspective. În special într-o lume mult mai preocupată de goana alarmistă şi isterică în întâmpinarea termenelor de predare decât de destinaţia acestei călătorii.

Reuşeşte Richard să îl învingă pe Cronos? Reuşeşte iubirea să şteargă limitele spaţio-temporale şi să înfrunte interesele mărunte ale altora? Nu puteţi afla decât căutând acest film care cu siguranţă a fost o sursă de inspiraţie pentru multe titluri celebre ale prezentului.

Published in: on 02/10/2009 at 09:50  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://oanabazavan.wordpress.com/2009/10/02/undeva-candva/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: