Fahrenheit 451 (1966)

Distribuţie Julie Christie, Oskar Werner

Regia François Truffaut

Scenariul Jean-Louis Ricard, François Truffaut

Producător Lewis M. Allen

 

Titlul se referă la temperatura la care „hârtia de carte ia foc şi arde” (aprox. 233°C). O distopie creată de un maestru al genului, Ray Bradbury, în încercarea de a ne atrage atenţia asupra aberaţiilor care riscă să apară într-o civilizaţie fără cultură. Protagonistul este „pompier”, a se citi înrolat în aparatul opresiv al dictaturii militare care a interzis cărţile şi le arde în locuri publice, persecutând pe toţi cei care se încăpăţânează să mai citească ceva. Dramatismul este accentuat în momentul în care personajul principal devine – din instrument al legii oarbe – victimă a sistemului, pentru că se îndrăgosteşte de citit. Abia atunci descoperă sterilitatea lumii în care trăieşte, dezumanizarea celor din jur, frica de cuvinte, de limbaj, de conştientizare a emoţiilor, sărăcirea până la imbecilizare a sufletelor. Ca în orice dictatură, există şi „Rezistenţa”, formată din „Oamenii-Carte”, care învaţă pe de rost întreg conţinutul cărţii preferate, cu punct şi virgulă, îl recită oricui e dornic să îl asculte şi îl transmit mai departe copiilor lor, astfel încât cărţile să trăiască, dacă nu fizic, măcar în conştiinţa celor câţiva curajoşi care se prezintă fericiţi: “Eu sunt Jurnalul lui Henri Bulard de Stendhal.”

Capul de afiş este ţinut de doi mari actori, Oskar Werner şi Julie Christie, premiată în 1967 drept cea mai bună actriţă în rol principal pentru dublul rol din acest film, cel al soţiei conformiste, superficiale şi pustii, şi cel al prietenei culte, spirituale, strălucitoare, care îi stârneşte „omului legii” plăcerea „ilicită” de a-şi hrăni intelectul, gata să îşi rişte viaţa pentru o carte. Scenariul vi se poate părea straniu şi exagerat, dar autorul romanului ecranizat este în felul lui profet. Mai grav, poate că nu îşi imagina atunci că peste numai 40 de ani oamenii nu vor avea nevoie de o „miliţie” anti-culturală, ci vor renunţa singuri la hrana spirituală, de dragul unor jocuri puerile pe calculator, al unor emisiuni ieftine şi cu caracter de mahala, al unor scaune soioase de cârciumă sau, în cel mai bun caz, al unor broşurele publicate de oameni care scriu mai mult decât citesc. Aşadar, înainte de a relua cartea aceea bună pe care aţi abandonat-o de mult cu tot felul de scuze, vă invit să vedeţi această capodoperă. Vă salut cu mult drag, eu, „Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade.

 

Published in: on 24/07/2008 at 08:13  Lasă un comentariu  
Tags:

The URI to TrackBack this entry is: https://oanabazavan.wordpress.com/2008/07/24/fahrenheit-451-1966/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: