Shakespeare in Love

Producţie: Miramax Films
Regizor: John Madden
Scenariu: Marc Norman, Tom Stoppard
Distribuţia:Joseph Fiennes: William Shakespeare; Gwyneth Paltrow: Viola; Ben Affleck: Ned Alleyn; Ruppert Everett: Christopher Marlowe

S-a vorbit mult despre acest film, a ţinut capul de afiş al tuturor cinematografelor, a fost distins cu 7 premii Oscar – între care premiul pentru cel mai bun film şi pentru cea mai bună actriţă (Gwyneth Paltrow), este aşadar un film care se prezintă din start cu o carte de vizită excepţională. Dar dincolo de aspectele legate de prestaţia actorilor, izvorul valorii sale se află în poveste şi în scenariu. Cu toţii ştim câte ceva despre Shakespeare, mai exact nu ştim mai nimic despre Shakespeare – aşa cum ni se întâmplă cu toţi scriitorii de geniu. I-am vazut din piese, ştim ce se “întâmplă” în Hamlet sau Regele Lear, dar rareori ne găsim timp să ne aplecăm cu pasiune asupra fiecărui vers, fiecărei replici. Şi credeţi-mă pe cuvânt, Shakespeare are ce să ofere! Chiar şi în asemenea măsură încât să o facă pe Lady Viola, iubita lui din film, să se îndrăgostească de el înainte de a-l vedea, înainte de a-l cunoaşte, numai citindu-i versurile şi împărtăşindu-se din metafora lui fermecătoare şi profundă, să îşi dorească să joace în piesele lui şi chiar să rişte acest lucru, pentru că în perioada elisabetană femeilor le era interzis să apară pe scenă.
În acelaşi stil este scris şi scenariul filmului, cuvintele sună natural, fiecare are locul şi rostul său, într-o combinaţie de comedie şi dramă de inspiraţie pur shakespeariană. În plus, e o experienţă ieşită din comun să vezi un Shakespeare tânăr, rebel, iubind cu pasiune şi luptând cu înverşunare pentru iubirea şi pentru creaţia sa, atât de diferit de imaginea clasică pe care o avem despre el, acel bătrânel cu chelie din pozele din manuale. Remarcăm de asemenea intervenţiile Reginei Elisabeta, inteligente, sarcastice, pline de umor dar şi de experienţă de viaţă, făcând dreptate în stilul propriu (căci eu ştiu câte ceva despre cum se descurcă o femeie într-o meserie de bărbaţi, mi-e martor Dumnezeu că ştiu!) Şi la fel de interesantă este atmosfera de culise şi modul în care propria poveste de dragoste îl inspiră pe poet să scrie Romeo şi Julieta sau A Douăsprezecea Noapte, imnuri pentru “muza” lui, pe care finalul filmului ne invită subtil să le descoperim în lectură. Vizionare plăcută, dar mai ales lectură ziditoare!

Published in: on 08/07/2008 at 11:31  Lasă un comentariu  
Tags: , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://oanabazavan.wordpress.com/2008/07/08/shakespeare-in-love/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: