Autori: Georgeta Filitti, Dorin Matei
Editura Litera Internaţional, 2006
Pe lângă viteza înnebunitoare care o caracterizează, epoca noastră este, evident, şi una a vizualului. „Imaginea face cât o mie de cuvinte”, „imaginea contează” – sunt cu siguranţă pe lista locurilor comune din ultimele decenii. Motivul este simplu: în iureşul cotidian, informaţia prezentată ochiului este mult mai accesibilă şi are mai mare impact.
Cu atât mai impresionant este să ţi se ofere şansa de a cuprinde din câteva priviri tot trecutul poporului nostru, reconstruindu-l astfel ca într-un puzzle. Albumul este realizat inspiraţie şi erudiţie de doamna prof. Dr. Georgeta Filitti şi domnul Dorin Matei, preşedintele Fundaţiei Magazin istoric, şi comprimă 1000 de ani de istorie în imagini, cu intenţia declarată de a-l ajuta pe cititor „să-şi cunoască şi să-şi iubească mereu mai bine ţara, neamul şi trecutul” (Academician Virgil Cândea – Prefaţă).
Fotografiile sunt de mare valoare documentară, multe fiind preluate, după cum mărturisesc autorii, din fototeca redacţiei revistei Magazin istoric. Ele acoperă atât peisagistic cât şi portretistic diversele perioade istorice, dar şi heraldica, numismatica, etnografia, cartografia (începând cu secolul XI şi până la ultima hartă a României Mari) şi în special iconografia, „harta” spiritualităţii noastre. Istoria se contopeşte şi se cristalizează împreună cu civilizaţia, cultura, obiceiurile, portul şi chiar fizionomia, şi toate acestea se regăsesc atent descrise în cuvinte, mişcări de pensulă sau tehnică fotografică.
Curiozităţile şi picanteriile dau savoarea tabloului general. Călătorim în paginile albumului de la Hrisovul lui Vlaicu-Vladislav I (1374) până la modelul de angajament şi fişă de evidenţă pentru informatorii securităţii în regimul comunist, de la imaginea a două boieroaice care „stau la sfat” şi până la nunta Reginei Elisabeta II a Marii Britanii, la care a participat şi familia regală din România, de la caricaturi din secolele XIX şi XX la fotografia câştigătoarei Miss România-1929 şi de la o felicitare de Anul nou din 1901 până la proiectul unui automobil românesc în anii ’40.
Textele completează imaginile cu erudiţie şi fineţea observaţiei, cu aplicare ştiinţifică dar şi cu umor, adăugând valoare calităţii esenţiale a volumului: aceea că atrage, invită, intrigă şi îmboldeşte la descoperire, la aprofundare, la reconsiderare.
Dincolo de retorica „dezvoltării multilaterale” a României, de industria îmbătrânită şi de utilajele depăşite, rămâne inventivitatea inepuizabilă a oamenilor, capacitatea extraordinară de depăşire a ceea ce părea mereu a fi ultima expresie a contrarietăţii şi absurdului. Aceste destine individuale însumate la nivel de societate explică supravieţuirea la experimentul unic, din secolul XX de „făurire a omului nou” şi îşi aşteaptă încă istoriograful călăuzit de principiul sine ira et studio. (Dr. Georgeta Filitti)
